Istoricul instituției

Istoricul Casei de Cultura a Sindicatelor din Alba Iulia are ceva deosebit fata de celelate edificii din tara desi a fost ultima din randul lor.Datorita dezvoltarii industriale a orasului Alba Iulia (prin construitrea multor intreprinderi ca Refractara, Portelanul, Intreprinderea de Utilaje,  Ardeleana, Ardealul etc) care a dus la cresterea nr. de muncitori si sporirea numarului de salariati, s-a simtit nevoia construirii unui local al sindicatelor unde cei peste 15.000 de salariati, in majoritate tineri, sa-si poata desfasura activitatea cultural-educativa.

Ca o paranteza , in anul 1971 orice constructie cu valoare de peste 10.000.000 trebuia “avizata” de sotii Ceausescu din cauza restrangerii investitiilor neproductive.Aceasta s-a simtit si la nivelul sindicatelor(U.G.S.R). Prin initiativa d-lui Nicolae Bucur secretarul Consiliului Judetean al Sindicatelor Alba care a intervenit in cadrul UGSR la prim-vicepresedintele Gheorghe Petrescu si la prim-secretarul de partid Gheorghe Homosteanu cu ajutorul inginerului Dragomir -seful sectiei de investitie, respectiv a arhitectului Gheorghe Dorin , sefului de santier Gherbea Gheorghe din Sebes si maistrului Ursu Avram, s-a actionat pentru realizarea proiectului.

La construirea si mobilarea Casei de Cultura a Sindicatelor din Alba Iulia au participat 12 intreprinderi din judet si din tara.Principalul constructor a fost Intreprinderea Judeteana de Constructii Montaj condusa de inginerul Ioan Bolog (zidarie, izolare, finisaje,instalatii).Apoi Intreprinderea Marmura Simeria prin dir. Hateganu Ioan a asigurat materiale de constructie marmura si travertin la pardoseli placaje exterioare.
Intreprinderea de Industrie locala Sebes prin dir. Gliga Liviu a executat lambriurile din sala de specatacole din lemn de toubant (specie superioara de molid) respectiv, scaunele din sala de spectacole si de conferinte si usile interioare.Combinatul de aluminiu Slatina a executat toate ferestrele din aluminiu in premiera nationala.Intreprinderea de Arta Decorativa a executat mecanismul scenei si toate lucrarile decorative necesare.Intreprinderea Refractara a executat placaje de caramida refracatara pentru o mai buna antifonare a peretilor.Pentru nuantarea acestor placaje Intreprinderea Portelanul s-a ocupat cu glazurarea lor, repectiv candelabrele de portelan de la etaj stau marturie pentru rezistenta lor. Intreprinderea forestiera Sebes prin persoana dir.Raulea Ioan a contribuit prin asigurarea necesarului lemnos.Vitraliile Casei de Cultura (din partea dreapta) au fost confectinate in atelierele Patriarhiei Ortodoxe Bucuresti.Intreprinderea de stofe Bucuresti a asigurat stofa pentru scaunele din sala mare si cea mica, iar Combinatul de industrializare a lemnului Campeni a confectionat mobilierul din sala de protocol.
Lucrarile au inceput in luna aprilie 1974 si a fost inaugurata si data in folosinta la 16 decembrie 1976 deci intr-un timp record fata de celelalte case de cultura a caror constructie s-a facut pe parcursul a 4 sau 6 ani.